Potrivit estimărilor GPeC, ARMO și ale principalilor jucători din domeniu, sectorul de e-commerce din România este evaluat la aprox. 7 miliarde de euro pentru finalul anului 2023, valoarea fiind cu aprox. 10% mai mare decât cea înregistrată în 2022 (6,3 miliarde de euro). Valoarea de 7 miliarde de euro face referire la toate tranzacțiile generate din România atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării și reprezintă strict segmentul e-tail, adică produsele fizice (tangibile) care au fost cumpărate prin internet.
În acest cuantum nu au fost incluse serviciile, plata facturilor la utilități, conținutul digital sau biletele de avion, vacanțele și călătoriile, rezervările hoteliere, biletele la spectacole ori la diferite evenimente etc. Dacă le-am adăuga și pe acestea, valoarea totală ar depăși 10 miliarde de euro.
E-Commerce share din total retail în România este de aprox. 11%. Cifra este în media datelor furnizate de Euromonitor (aprox. 12%) și Global Data (aprox. 10%).
“Comerțul online este în continuă dezvoltare, cu perspectivă de dublare a volumelor în următorii 10 ani. Potrivit statisticilor oficiale, 68% din internauți au cumpărat online cel puțin o dată în 2023, ceea ce ne arată un apetit în creștere pentru e-commerce și un grad de adopție tot mai mare a acestei metode conveniente de a face cumpărături.
Însă, magazinele online românești trebuie să fie din ce în ce mai dinamice, să își găsească diferențiatorii reali și să îi promoveze, să aibă un customer service bun, să își diversifice oferta și canalele de vânzare pentru că în 2023 a sosit deja valul jucătorilor chinezi care este încă în creștere – nu a atins apogeul – și care poate aduce schimbări semnificative în peisajul de e-commerce autohton”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.
„Sectorul comerțului electronic din România prezintă un potențial semnificativ de dezvoltare. Apetitul românilor pentru cumpărături online este în creștere continuă, tot mai mulți consumatori recunoscând principalul avantaj al acestui tip de comerț: economisirea timpului. În următorii ani, anticipăm o creștere a numărului de IMM-uri românești care vor comercializa produse și servicii online. Pe măsură ce numărul cumpărătorilor crește anual, este esențial ca și numărul vânzătorilor să evolueze în același ritm. Acest proces poate fi stimulat de autorități prin menținerea unui mediu competitiv echitabil, în care toți actorii din piață să beneficieze de tratament egal, și prin măsuri care să încurajeze tot mai multe companii românești să vândă cross-border”, a declarat Cristi Movilă, președinte ARMO.
Potrivit estimărilor jucătorilor din domeniu, comerțul online va continua să crească și în 2024 cu aprox. 10% față de 2023.
De 19 ani, GPeC promovează sectorul e-commerce din România adunând în jurul său cea mai mare comunitate de magazine online, retail și companii de digital și organizând principalele evenimente de comerț online și digital marketing din regiune. Printre altele, GPeC centralizează datele și publică în fiecare an raportul comerțului online românesc.
Pe 21 Mai are loc evenimentul GPeC SUMMIT în București, în cadrul căruia vor fi dezbătute cele mai noi cifre din e-commerce alături de principalii jucători din domeniu.
Iată care sunt principalele cifre și statistici pentru anul recent încheiat și trend-urile pentru 2024 (sursele sunt menționate în text, precum și la finalul raportului).
Statistici despre E-Commerce la nivelul Europei Centrale și de Est
Potrivit PPRO, citat de Statista, Polonia reprezintă cea mai mare piață de e-commerce din regiune, estimată la aprox. 32 de miliarde USD în 2023.
Conform datelor Eurostat, dintre toate țările din Europa Centrală și de Est, 86,22% din locuitorii Slovaciei au făcut cumpărături online în 2023, situându-se în fruntea clasamentului. Comparativ cu media UE (75,14%), procentul cumpărătorilor online din Slovacia a fost cu 11 puncte procentuale mai mare.
De asemenea, peste media UE s-au aflat Cehia (83,74%), Estonia (78,05%) și Ungaria (75,89%).
Cea mai mică rată de adopție a comerțului electronic a fost în Muntenegru (32%).
Aproximativ 61% dintre cumpărătorii online din Ungaria au făcut achiziții transfrontaliere (cross-border) în 2023, fiind cel mai mare procentaj dintre țările din Europa Centrală și de Est. Pe locul al doilea se situează Polonia cu 38%, iar pe locul al treilea Cehia cu 26%.
Peste 92% dintre români folosesc internetul, iar 68% dintre aceștia au cumpărat online
Potrivit raportului INS “Accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, în anul 2023” publicat pe 8 decembrie 2023, 92,5% dintre români (din segmentul de vârstă 16-74 de ani) au utilizat internetul cel puțin o dată în 2023, în creștere cu 2,8 puncte procentuale față de 2022, din care 96,4% au utilizat internetul în ultimele 3 luni.
Raportat la frecvența folosirii internetului, dintre persoanele de 16-74 ani care au utilizat internetul în ultimele 3 luni, 70,4% au folosit internetul de mai multe ori pe zi, iar 21,6% o dată pe zi sau aproape în fiecare zi.
68,1% dintre persoanele cu vârsta de 16-74 de ani care au utilizat internetul în 2023, au plasat cel puțin o comandă online, în creștere cu 2,1 puncte procentuale de la 66%, cât s-a înregistrat în 2022.
Comparativ cu anul 2022, ponderea persoanelor care au comandat bunuri sau servicii pe internet a crescut atât în mediul urban, cu 2,2 puncte procentuale, ajungând în anul 2023, la 73,7%, cât și în mediul rural cu 3,1 puncte procentuale, ajungând la 61,4%. Cu toate acestea, și în anul 2023 se păstrează o diferență semnificativă între cele două medii de rezidență, de 12,3 puncte procentuale.
Pe grupe de vârstă, persoanele care apelează la serviciile magazinelor online pentru a cumpăra bunuri sau servicii sunt atât tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 – 34 ani (80,5%), cât și persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 35 – 54 ani (74,0%).
Frecvența cumpărăturilor online în România în 2023
Conform datelor Eurostat, 13,69% din cumpărătorii online au făcut 1-2 achiziții / la 3 luni, iar 12% au cumpărat de 3 până la 5 ori pe parcursul a 3 luni.
- 6,04% cumpără de peste 6 ori în 3 luni
- 2,24% fac cumpărături online de peste 10 ori în 3 luni
Potrivit procesatorilor de plăți PayU și NETOPIA Payments, aprox. 65% dintre cumpărătorii online preferă să plătească ramburs (cash on delivery), iar 35% folosesc instrumentele de plată online, în special prin card.
Principalele categorii de produse / servicii cumpărate de români de pe internet în 2023
Potrivit INS, cele mai importante categorii de bunuri sau servicii achiziționate online au fost (întrebare cu răspuns multiplu, de aceea suma procentelor poate depăși 100%):
- Îmbrăcăminte (inclusiv cea de sport) – 79,6%
- Livrări de la restaurante, lanțuri fast-food și servicii de catering – 32,7%
- Produse cosmetice, de înfrumusețare sau de relaxare – 29,1%
- Articole sportive (exceptând îmbrăcămintea sportivă) – 18,3%
- Produse de curățare și de igienă persoanlă – 16,9%
- Electronice de larg consum (TV/AV) sau electrocasnice – 14,3%
- Cărți, reviste sau ziare – 13,6%
Cât au cheltuit românii pe diferite categorii de produse
Potrivit studiului iSense Solutions pentru GPeC realizat în septembrie 2023, românii au cumpărat online și au cheltuit anual, în medie:
- 729 lei (2023) vs. 617 lei (2022) pentru produse destinate animalelor de companie
- 668 lei (2023) vs. 613 lei (2022) pentru articole pentru copii
- 570 lei (2023) vs. 530 lei (2022) pentru echipamente de securitate și supraveghere
- 367 lei (2023) vs. 353 lei (2022) pentru cărți, reviste, ebooks, muzică, filme
- 1.193 lei (2023) vs. 1.397 lei (2022) pentru electronice și electrocasnice
- 838 lei (2023) vs. 949 lei (2022) pentru îmbrăcăminte și încălțăminte
- 609 lei (2023) vs. 699 lei (2022) pentru catering
- 592 lei (2023) vs. 676 lei (2022) pentru bricolaj
- 424 lei (2023) vs. 492 lei (2022) pentru produse organice, naturale și bio
- 327 lei (2023) vs. 383 lei (2022) pentru birotică și papetărie
Statistici de consum în 2023
Dispozitivul preferat pentru cumpărăturile online este telefonul mobil:
- 35% folosesc exclusiv telefonul mobil
- 25% folosesc în mod principal telefonul mobil, dar ocazional și computer-ul
- 19% folosesc în egală măsură telefonul mobil și computer-ul
- 14% folosesc majoritar computer-ul și ocazional telefonul mobil
Livrarea la domiciliu este metoda preferată de români (77%*), dar livrarea la lockere este în creștere accelerată (62%*) – *întrebare cu răspuns multiplu.
53% din consumatorii online au folosit aplicații de livrare în 2023, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în 2022. Aproximativ 16% dintre aceștia folosesc aplicațiile de livrare zilnic, ponderea rămânând constantă în ultimii 3 ani (2021-2022-2023).
Cea mai utilizată platformă de livrare este Glovo, urmată de Tazz și de Bringo.
Rate medie de conversie pe categorii*
*Statistici orientative oferite de Limitless Agency, în baza clienților interni e-commerce (aprox. 400)
- IT&C – 0,9%
- Fashion – 1,24%
- Casă și Grădină – 1,18%
- Beauty – 5,14%
- Bijuterii – 2,56%
- Food – 2,43%
- Industrial – 1%
- Agricultură – 1,1%
- Sport – 1,5%
- Baby / Puericultură – 1,23%
- Cărți – 1,87%
- Auto – 1,69%
- Cadouri – 2,27%
- Birotică și Papetărie – 1,2%
- Travel – 0,9%
Provocările comerțului online în primul trimestru din 2024
Una dintre cele mai importante provocări pentru comercianții autohtoni este, potrivit declarațiilor agențiilor de Digital Marketing din România care au în portofoliu clienți e-commerce, creșterea costului de marketing cu până la 40% față de aceeași perioadă a anului trecut. Principala cauză este dată de intrarea agresivă (în termeni de marketing) a platformelor din afara UE care cresc bid-ul prin cheltuielile masive cu reclama online.
Din discuțiile purtate de GPeC cu reprezentanții magazinelor online care au în ofertă produse similare cu cele vândute de jucătorii chinezi, în primul trimestru al anului 2024 aceștia au înregistrat scăderi în vânzări, neputând ține pasul cu bugetele de marketing alocate de companiile chineze.
O altă provocare ține de faptul că 2024 este an electoral în România, iar acest lucru conduce – de asemenea – către creșterea bugetelor de marketing, cu spații publicitare și vizibilitate limitată.
Surse: ARMO, Euromonitor, Eurostat, Global Data, GPeC, INS, iSense Solutions, Limitless Agency, NETOPIA Payments, PayU, PPRO, Statista